Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a finalizat licitația pentru 51 autobuze electrice de 12 metri lungime destinate transportului public din Alba Iulia, Buzău, Constanța și Ploiești. Valoarea totală a contractelor depășește 138 milioane de lei.

“Transportul public de călători din municipiile Alba Iulia, Buzău, Constanța și Ploiești se va desfășura în condiții moderne, cu autobuze electrice, ca urmare a finalizării, de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), a procedurii de atribuire a achiziției publice (fără contestații) pentru 51 autobuze electrice de circa 12m destinate transportului public urban de călători în relief de șes”, a anunțat MLPDA.

Un proiect de ordin publicat de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE promite să încurajeze puternic instalarea de noi capacități de generare a energiei electrice la nivelul consumatorilor. Reglementatorul preia elemente din legislația obligatorie la nivel european și simplifică procedurile pentru mica generare distribuită. Comunicat pe 23 octombrie, proiect este pus în dezbatere publică până pe 27 octombrie.

De la 27 kW, la 100 kW

ANRE preia modificările aplicate legii 220/2008 în vara acestui an prin creșterea de la 27 kW la 100 kW a pragului maxim al puterii instalate la locul de consum stabilit pentru prosumatorii deținători de unități de producere a energiei electrice din surse regenerabile care pot vinde energia electrică produsă și livrată în rețeaua electrică furnizorilor de energie electrică cu care au încheiate contracte de furnizare a energiei electrice.

Mai este introdusă opțiunea contractării directe de către prosumator a lucrărilor de proiectare și/sau execuție a instalației de racordare cu un anumit proiectant și/sau constructor atestat, ales de către acesta. Implementarea acestei prevederi vine în sprijinul prosumatorilor, asigurând eficientizarea. De asemenea, reglementatorul introduce noi reguli și obligații pe care le au atât operatorii de distribuție, cât și prosumatorii cu privire la instalația de racordare, ulterior realizării acesteia.

Zece asociații profesionale și patronale importante din domeniul eficienței energetice a clădirilor, reprezentând sute de companii importante din România, dar și zeci de mii de specialiști din rândul arhitecților, inginerilor și auditorilor energetici, cer Guvernului României să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru acest sector din cele 30,5 miliarde pe care România le poate accesa cu ajutorul Planului de Redresare și Reziliență care trebuie trimis Comisiei Europene în perioada următoare.

Cele 10 asociații sunt: Asociația Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România, Asociația Inginerilor de Instalații din România, Asociația Cluster pro-nZEB, Consiliului Român pentru Clădiri Verzi / Romania Green Building Council, Energy Policy Group, Asociația QETICS, Ordinul Auditorilor Energetici din România, Patronatul Societăților de Construcții, Patronatul Producătorilor de Tâmplărie Termoizolantă din România și Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri – ROENEF.

“Încurajăm Guvernul să aloce minimum 4 miliarde de euro pentru eficienţa energetică a clădirilor din fondurile de redresare economică pe care Uniunea Europeană le pune la dispoziţie. Clădirile ineficiente energetic sunt responsabile pentru 36% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel european, aşadar ar trebui să aibă alocată suma corespondentă din fondurile de 11,3 miliarde destinate reducerii acestor emisii conform cerinţelor Pactului verde european, adică minimum 4 miliarde de euro. Aceste fonduri ar reprezenta o investiţie cu o mare valoare adăugată pentru economia României, pentru creşterea nivelului şi calităţii traiului pentru cetăţenii români, pentru contribuţia la un mediu mai curat, pentru crearea de locuri de muncă şi pentru reducerea dependenţei de importurile de energie, afirmă reprezentanţii asociaţilor.

Pe 28 octombrie, de la ora 09:00, Energy Efficiency Watch & OUR BUILDINGS organizează Conferința Națională “OUR BUILDINGS” pentru a dezbate asupra instrumentelor actuale pentru neutralitate climatică. Conferința se va desfășura pe platforma Zoom (link-ul este distribuit după înregistrare).

Actuala pandemie schimbă modul în care trăim și are efecte vizibile asupra mediului. Acțiunile întreprinse pentru a limita răspândirea epidemiei au demonstrat că în caz de urgență, se pot lua măsuri importante, iar experții în energie îndeamnă autoritățile locale să folosească acest context și în cazul demersului către neutralitate climatică.

„Renovation Wave” va avea un impact semnificativ asupra orașelor. Comisia Europeană își propune să dubleze rata renovărilor în următorii zece ani, asigurându-se că renovările vor fi eficiente din perspectiva consumurilor energetice și a utilizării resurselor. Acest cadru și momentul creat de pandemie reprezintă oportunități pentru regândirea scenariilor locale obișnuite, pentru armonizarea strategiilor municipale de renovare cu planurile de acțiuni pentru climă și energie, pentru reconsiderarea sustenabilității comunităților locale.

Comisia Europeana a lansat ieri o serie de scurte videoclipuri educationale despre diferite aspecte ale energiei, pe care le puteti viziona accesand linkurile de mai jos:

• Ce este energia? – https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-196315
• Ce este eficienta energetica? – https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-196319
• Ce este energia regenerabila? – https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-196320
• Care sunt sursele de energie? – https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-196321
• Care ar putea fi energia viitorului? – https://audiovisual.ec.europa.eu/en/video/I-196322

Marian Mândru, Greenpeace/Protecția Prosumatorului: “Ne apropiem de sezonul rece, când nu se fac instalări, așa că șansele de a beneficia anul acesta de sisteme fotovoltaice dintr-o nouă sesiune a programului, dacă ea chiar va exista, sunt nule”

Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) continuă să își încalce promisiunile față de românii interesați să devină prosumatori, chiar dacă are un nou președinte la timonă. Este al patrulea președinte de la începerea programului Casa Verde Fotovoltaice, însă implementarea acestuia rămâne un eșec.

Greenpeace a făcut demersuri la Guvernul României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Avocatul Poporului, conducerea AFM a fost demisă, dar problemele celor care doresc să devină prosumatori sunt departe de a fi rezolvate, se precizează într-un comunicat al organizației. 

În 2020, aproape jumătate dintre cei 26.000 de cetățeni care au aplicat pentru programul Casa Verde Fotovoltaice au fost respinși, cei mai mulți pe motivul „documentelor expirate”, tocmai din vina amânărilor generate de AFM și a comunicării defectuoase a instituției. Chiar dacă dovezile sunt clare – comunicatele oficiale date de AFM și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor dau dreptate cetățenilor – singura soluție rămasă pentru cei care au aplicat a fost să apeleze la instanță, spun reprezentanții Greenpeace.

Comisia Europeană a publicat ieri analiza Planurilor Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Comisia reiterează faptul că documentul României este în continuare unul neambițios și recomandă finanțarea unor proiecte de energie verde din Fondul de redresare și reziliență.

Versiunea finală a PNIESC menține o țintă de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final, față de minimul de 34% recomandat de Comisia Europeană. O altă categorie pe care România o poate îmbunătăți se referă la eficiența energetică. Planul prevede un consum de energie primară la un nivel de 32,3 Mtep în 2030, care va genera o economie de energie de 45,1% față de scenariul de referință PRIMES 2007, iar consumul final de energie va scădea la un nivel de 25,7 Mtep în 2030, deși media consumului final pentru perioada 2016-2018 este de 22,9 Mtep.

Aceste obiective sunt mult prea joase pentru a putea contribui la atingerea obiectivului european general privind eficiența energetică de 32,5%, iar măsurile și politicile prevăzute trebuie suplimentate și definite mult mai clar. Cu privire la tranziția justă, României îi este recomandată o analiză de impact social care în acest moment lipsește din PNIESC, pentru a putea anticipa numărul de locuri de muncă afectate de tranziția verde în regiunile miniere Hunedoara și Gorj.