Comisia Europeană a publicat ieri analiza Planurilor Naționale Integrate în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice. Comisia reiterează faptul că documentul României este în continuare unul neambițios și recomandă finanțarea unor proiecte de energie verde din Fondul de redresare și reziliență.

Versiunea finală a PNIESC menține o țintă de 30,7% a energiei regenerabile în consumul final, față de minimul de 34% recomandat de Comisia Europeană. O altă categorie pe care România o poate îmbunătăți se referă la eficiența energetică. Planul prevede un consum de energie primară la un nivel de 32,3 Mtep în 2030, care va genera o economie de energie de 45,1% față de scenariul de referință PRIMES 2007, iar consumul final de energie va scădea la un nivel de 25,7 Mtep în 2030, deși media consumului final pentru perioada 2016-2018 este de 22,9 Mtep.

Aceste obiective sunt mult prea joase pentru a putea contribui la atingerea obiectivului european general privind eficiența energetică de 32,5%, iar măsurile și politicile prevăzute trebuie suplimentate și definite mult mai clar. Cu privire la tranziția justă, României îi este recomandată o analiză de impact social care în acest moment lipsește din PNIESC, pentru a putea anticipa numărul de locuri de muncă afectate de tranziția verde în regiunile miniere Hunedoara și Gorj.

 

Comisia Europeană sugerează, așadar, utilizarea fondurilor dedicate pentru recuperarea post-pandemie pentru investiții și reforme în domeniul energiei verzi pentru a suplimenta lipsurile din PNIESC.

O primă versiune a Planului de relansare relansare și reziliență al României trebuie publicată în această lună. Conform cadrului existent de reglementare a elaborării PNRR, printre proiectele eligibile spre finanțare se numără și cele pentru dezvoltarea sistemelor de distribuție a gazului natural, în timp ce proiectele de investiții în surse regenerabile de energie nu au fost incluse.

Continuarea investițiilor pe bază de combustibili fosili este prevăzută și în versiunea finală a PNIESC, care menține și cărbunele în mixul energetic după 2030. În acest fel, România nu implementează tranziția ecologică, în ciuda surselor de finanțare considerabile disponibile.Fiecare stat membru trebuie să contribuie într-un mod echitabil la țintele asumate la nivel european. România are oportunitatea și fondurile necesare să-și planifice într-un mod eficient tranziția energetică. Acest lucru implică renunțarea la investițiile nesustenabile în combustibili fosili și asumarea angajamentului de către toți actorii politici”, a spus Laura Nazare, campaigner tranziție energetică, Asociația Bankwatch.

La începutul acestei săptămâni Comisia pentru mediu din Parlamentul European a votat pentru excluderea finanțării combustibililor fosili din Fondul de redresare și reziliență. Amendamentul urmează să fie votat și în plenul Parlamentului și negociat cu șefii statelor membre, însă este încă un pas care demonstrează angajamentul UE pentru atingerea neutralității climatice.